Mariciu e de vină pentru postarea asta

sau „Sorry” sau „Leapșă de la mine pentru mine” sau „De ascultat pe piesa asta – Kygo – Nothing Left” sau „N-am chef nici măcar de muzica clasică din parc” sau …

Mda, nu-i frumos să dai vina pe altcineva pentru ceva ce știi în adâncul sufletului tău că e din vina ta. Dar de data asta Mariciu chiar mi-a făcut-o. Fără să știe și fără să vrea, bineînțeles. Până și piesa e inspirată de o postare de-ale lui.

Am pornit de la postarea asta a lui și am făcut un mic chestionar (am tradus întrebările din engleză în română) pentru mine, la care am răspuns sincer:

• Câte zile muncești pe lună? – Aproape toate.
• Locuiești încă cu mama ta (cu părinții)? – Da.
• Care a fost subiectul de conversație la ultima discuție cu ea? – Ne-am certat.
• Când ai râs ultima oară cu mama ta? – Nu-mi aduc aminte.
• Care este mâncarea favorită a mamei tale? – Nu știu. Chiar nu știu. Cât de ciudat poate fi lucrul ăsta?
• Când ai luat masa ultima dată cu mama ta? – Săptămâna asta, acasă.
• I-ai spus vreodată mamei tale că o iubești? – Da. Demult.
• Ce o face fericită pe mama ta? – Să nu audă oamenii bârfindu-mă pe mine. Cred.
• Ce ai face dacă ai putea lua masa cu mama ta? – Nu știu.
• Ai ceva să-i spui mamei tale? – Dacă vrea să mă vadă fericită, să mă lase să plec.

Asta e tot. Postarea asta este despre mine, nu despre mama mea.

PS: Mariciu, mingea e în terenul tău! Your move now.

snm.

Tags: cearta, Kygo - Nothing Left, mama, mancare, Mariciu.ro, plec de acasa, suparare, Tristete